Casa Breslelor, una dintre cele mai vechi clădiri din București, scoasă la vânzare

În acest articol este descrisă Casa Breslelor, aflată în sectorul 3, în zona aceasta se pot găsi apartamente noi in numeroase ansambluri rezidentiale. Va recomandam sa vizitati eDezvoltator.ro pentru a vedea o lista completa cu apartamente de vanzare in sectorul 3.

Una dintre cele mai vechi clădiri din București, Casa Breslelor, este scoasă la vânzare.
Construită între 1859 și 1862, Casa Breslelor este una dintre cele mai vechi case din București și este pe piață pentru 450.000 de euro. Situată pe strada Stelea Spătaru din Sectorul 3, casa are 12 camere, 5 băi și un teren de 381 mp.
Construită în stil neogotic și bogat decorată, aceasta este opera arhitectului Luigi Ludovic Lipizer, sosit la București din Imperiul Austriac la mijlocul secolului al XIX-lea.
Lipizer a fost proiectantul și beneficiarul casei, care a fost construită între 1859 și 1862 (făcând din aceasta una dintre cele mai vechi case ale unui arhitect cunoscut, adiacentă casei Burelly-Mincu). Potrivit Sotheby’s, arhitectul a semnat și câteva clădiri notabile la actualul observator din Parcul Carroll, precum Casa Librecht-Filipescu, actuala clădire a universității și Casa Bosianu.
Se știe că statuile protejate de copertine așezate pe coloane majuscule erau decorate elaborat cu diverse ocupații. Ferestrele sunt încadrate cu cornișe și coloane sparte. Sub ferestre este un pătrat decorat în stil gotic.
Cornișele profilate din breaslă au și ele o funcție practică și ascund sistemul de recoltare a apei pluviale. Ogive, rozete, secțiuni octogonale de stâlpi și piedestale, figurine, indicii de turnuri și acoperișuri zimțate, toate conturează atmosfera medievală neogotică și unicitatea acestui stil în peisajul bucureștean.

Ungurii de la Indotek au cumpărat clădirea de birouri One Victoriei Center de la Omer Susli și Ionuț Dumitrescu

Clădirea de birouri are 12.000 mp de suprafață închiriabilă și 14 chiriași, inclusiv BRD Group și S&T, potrivit platformei Termene.ro, One Dorobanți Property, compania care dezvoltă imobilul, prin Praktiker Real Estate România și acționari Ionuț Dumitrescu, prin Element Invest Partnert.
Potrivit Profit.ro, valoarea tranzacției este estimată la 20 de milioane de euro.
Cu această nouă achiziție, Indotek are trei active pe piața locală – două clădiri de birouri în București și un mall în Târgu Mureș.
„Achiziția, care va deveni clădirea One Victoriei Center din centrul comercial al Bucureștiului, susține obiectivul strategic al companiei de a-și consolida prezența pe piața locală. Prin această tranzacție am gestionat un total de 80.000 de metri pătrați de investiții imobiliare. în țară, Investiția se apropie deja de 100 de milioane de euro”, spune Forin Tîrlă, Country Manager Indotek Group România și Bulgaria.
Grupul IndoteK deține proprietăți comerciale și industriale, hoteluri și clădiri de birouri în 13 țări europene (Ungaria, România, Italia, Bulgaria, Spania, Grecia, Serbia, Croația, Polonia, Slovacia, Portugalia, Slovenia și Cipru).

Siemens Energy își face hub la București și închiriază birouri de 7.500 de mp în One Cotroceni

Articolul prezintă faptul că în cartierul Cotroceni, Sectorul 5, Siemens Energy își va deschide un centru într-o clădire de birouri. Zona aceasta are multe locuințe noi, iar eDezvoltator.ro te ajută să găsești apartamente de vânzare din Cotrocenicare aparțin ansamblurilor rezidențiale.

Siemens Energy își va înființa centrul în București într-o clădire de birouri dezvoltată de One United Properties. Birourile fac parte din faza a doua a proiectului One Cotroceni, care are o suprafață brută închiriabilă de 35.000 de metri pătrați și va fi livrat anul acesta.
„România este o piață atractivă pentru Siemens Energy, iar extinderea Siemens Energy în România va aduce beneficii economiei locale prin crearea de locuri de muncă și oportunități în lanțul de aprovizionare”, a declarat Antonia-Denisa Efron, reprezentant Siemens Energy România.
Închirierea spațiului este în baza unui contract pe 10 ani, iar afacerea este intermediată de JLL România.
„Faptul că țara noastră a fost selectată pentru acest tip de investiții este liniștitor și arată că România este din ce în ce mai căutată de angajatorii de top la nivel global datorită atractivității forței de muncă locale datorită competențelor dezvoltate în ultimii ani. Ocuparea reală în 2021 reprezintă 60% din spațiul total de tranzacționare. O parte semnificativă a indicelui de absorbție netă este reprezentată de noi companii pe piață, cum ar fi Siemens Energy Center, care nu va fi singura nouă intrare raportată în T2 din punct de vedere al ocupării efective, nici ultima din 2022”, a declarat Alexandru Orzea, reprezentant consultant chiriaș JLL România.
Conform propriilor cifre, Siemens operează în prezent patru fabrici și șase centre de cercetare și dezvoltare și centre regionale în România, cu peste 2.200 de angajați în România.
Din anul fiscal 2017, Siemens SRL a preluat coordonarea activităților de vânzări ale grupului german în Republica Moldova. Siemens SRL a fost înregistrată în anul fiscal 2018 și a avut venituri de aproximativ 1 miliard de lei la 30 septembrie.

Parc de retail în locul fostei fabrici de covoare de la Cisnădie. Dezvoltatorul Zacaria investește 11 milioane de euro în noul proiect

Noul parc de retail va fi transformat și dezvoltat din fabrica de covoare inițială Cisnădie, cu o suprafață totală de 11.500mp, incluzând suprafața închiriabilă a proiectului și ancore în stil supermarket.
Lucrările de demolare și modificare sunt în curs de desfășurare și se așteaptă să se deschidă în al doilea trimestru al anului 2023.
Anul trecut, Zacaria a vândut patru flote logistice dezvoltatorilor CTP pentru o valoare estimată la peste 50 de milioane de euro.
Zacaria face parte din grupul internațional Alf Mizzi & Sons, care a fost înființat în Malta în 1915. Compania este un dezvoltator imobiliar industrial cu servicii complete, specializat în achiziția, construcția, dezvoltarea și administrarea proprietăților industriale și rezidențiale. Până în prezent, Zacaria a dezvoltat peste 200.000 mp de spațiu industrial, peste 15.000 mp de spații comerciale și de birouri, și a finalizat dezvoltarea vânzarea a 4 proiecte rezidențiale. În timp ce portofoliul de proiecte rezidențiale al Valletta este în prezent în expansiune, cu două dezvoltări în curs de desfășurare în Sibiu și Craiova, compania își extinde și investițiile în sectorul de retail.

Tribul Bakofeng, care are una dintre cele mai mari rezerve de platină din Africa, își vinde partea din mallurile Iulius din România

Tribul Bakofeng, care deține una dintre cele mai mari rezerve de platină din Africa, își vinde partea din centrul comercial Iulius din România.
RMH Property a anunțat la Bursa de Valori din Johannesburg că își vinde pachetul de 37,5% din Atterbury Europe pentru aproximativ 104 milioane de euro, după ce acționarii companiei au respins aceeași ofertă în toamna anului trecut. În 2018, RMH a achiziționat un pachet de 50% din Atterbury Europe, iar în 2019, după ce acționarul Pareto Limited a cumpărat un pachet de 25% din Atterbury Europe pentru 100 de milioane de euro, pachetul a fost redus la 37,5%.
Oferta de preluare a venit de la filiala Atterbury Brightbridge, care deține și 37,5% din Atterbury Europe.
În 2017, Atterbury Europe a achiziționat un pachet de 50% din compania care dezvoltă patru centre comerciale de către antreprenorul român Iulian Dascălu. În plus, Iulius și Atterbury au înființat un fond financiar comun pentru a investi împreună peste 220 de milioane de euro în dezvoltarea comună a proiectului comun Openville la Timișoara. Openville din Timișoara este astăzi orașul Julius.
România este a treia prezență europeană a lui Atterbury, după achizițiile Serbiei și Ciprului. În Cipru, sud-africanul a cumpărat două proprietăți comerciale cu teren pentru extinderea viitoare, iar în Serbia a cumpărat 50% dintr-un portofoliu de șapte centre comerciale și a format parteneriate pentru noi dezvoltări.

Economica.net a anunțat anul trecut că RMB Holding a returnat acționarilor un împrumut de 50 de milioane de euro sub formă de dividende în urma eșecului unui plan de dezvoltare pentru proiectul Romexpo.
Un raport financiar al RMH a arătat că compania a primit o cotă de 7 milioane de euro din profilul după impozitare al Atterbury Europe din martie 2021, cu o cotă de activ net de aproximativ 113 milioane de euro.
Royal Bakofeng Limited Holdings (RBH) este un fond de investiții al Monarhiei Bakofeng, unul dintre cele mai mari grupuri etnice din Africa de Sud, cu o suprafață de 1.400 de kilometri pătrați și conform autoarei Susan E, 300.000 de persoane în 2011. Cook, care a semnat „Devenirea a opta groapă a lui Buddha” Afacerea: Corporatizarea autorității tribale în Africa de Sud”. Pe terenul controlat de familia regală Bafokeng, este una dintre cele mai mari rezerve de platină din Africa.
Fondul RBH este specializat în achiziționarea de participații la companii din diverse sectoare.
Printre acestea, RBH a investit și în NEPI Rockcastle, potrivit datelor publice de pe site-ul său. Dacă și-a păstrat investiția în cel mai mare proprietar de mall-uri din România, tribul Bafokeng are o participație mai mică de 5% și nu apare în ultimul raport financiar al dezvoltatorului de centre comerciale.

Cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud își majorează acționariatul în cadrul Atterbury Europe, partenerul grupului Iulius

Pareto Limited şi BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited – deținută integral de GEPF din Africa de Sud, administrat de PIC) vor deţine 50% din acţiunile Atterbury Europe, prin preluarea pachetului deţinut anterior de RMH Property Holdings (Pty) Ltd (RMH Property), în cadrul unui proces amplu de restructurare a RMB Holdings Limited (proprietar al RMH Property), început în anul 2019.
GEPF este cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud, are peste 1,2 milioane de membri activi, peste 450.000 de pensionari și beneficiari și active în valoare de peste 1,61 trilioane ZAR (aproximativ 95 miliarde de Euro).
Economica.net a anunțat recent că RMH a acceptat oferta de preluare a participației sale în Atterbury Europe de la Brightbridge, companie afiliată Atterbury.
Brightbridge va deține restul de 50% din Atterbury Europe, a explicat compania pentru Economica.net.
„Pachetul de acțiuni deținut în acest moment de RMH va fi preluat, în procente diferite, de trei entități: (1) Pareto, (2) BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited), deținute de Government Employees Pension Fund („GEPF”), cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud, administrat de Public Investment Corporation SOC Limited) și (3) Brightbridge. După această preluare, GEPF, prin Pareto și BVI, va deține 50% din acțiunile Atterbury Europe, subiectul anunțului de astăzi. Restul de 50% vor fi deținute de Brightbridge”.
Atterbury Europe este o companie europeană de investiţii imobiliare, înființată în 2014, cu un portofoliu de proprietăți cu o valoare de peste 1 miliard de euro în România, Serbia și Cipru. Compania își continuă expansiunea prin noi proiecte pe care le are în dezvoltare în toate țările în care operează. Atterbury Europe a fost fondată de Atterbury Property Holdings (Pty) Ltd, care a fost înfiinţată în 1994, în Pretoria, Africa de Sud.
În 2017, Atterbury Europe achiziționa 50% din părţile sociale ale firmelor prin care antreprenorul român Iulian Dascălu a dezvoltat patru malluri. În plus, companiile Iulius şi Atterbury au înființat un fond financiar comun, cu cote egale de participare, pentru a dezvolta proiectul mixt Openville din Timişoara, o investiţia de peste 220 de milioane de euro. Openville din Timișoara este astăzi Iulius Town (foto).

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 4,4%, în primele cinci luni

Potrivit INS, următoarele zone de dezvoltare au înregistrat scăderi: Sudul Muntenia (-360 autorizație), Nord-Est (-296), Vest (-222), Sud-Vest Oltenia (-78), Sud-Est (-77) și București – Ilfov (- 43). Zonele de dezvoltare centrală (+178 permise) și nord-vest (+43) au înregistrat o creștere.
Comparativ cu aprilie 2022, în mai 2022 au fost eliberate 4.257 autorizații de construire de locuințe (+7,6%), cu o suprafață utilă totală de 1.039.222 mp (+17,2%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, 69,2% au fost în mediul rural.
Numărul autorizațiilor de construire de locuințe eliberate în mai 2022 a crescut față de luna precedentă (+301 autorizații). În profilul teritorial, această creștere se reflectă în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (+77 autorizații), Sud-Muntenia, Sud-Est și Sud-Vest Oltenia (+45 fiecare), Central (+38 ), Vest (+ 34) ), Nord-Vest (+16) și București-Ilfov (+1).
În mai 2022, au fost eliberate 606 autorizații de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+18,8%), cu o suprafață utilă totală de 249.689 mp (-34,9%).
Față de luna precedentă, suprafața permisă pentru clădirile nerezidențiale a scăzut (-133.913 mp). În profilul teritorial, această reducere se reflectă în următoarele zone de dezvoltare: Sud Muntenia (-63.312 m2), Nord-Est (-28.351), București-Ilfov (-23.114), Vest (-18106), Sud-Vest Oltenia (-13.473) și Sud-Est (-6.271). Creștere a fost observată în zonele de dezvoltare Nord-Vest (+10.626 mp) și Central (+8.688).
În mai 2022, față de aceeași lună a anului trecut, numărul autorizațiilor de construire pentru locuințe a scăzut (-8,6%), iar suprafața totală utilizată a crescut (+6,2%). anul trecut.
Din punct de vedere geografic, scăderea numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-403 autorizații) se reflectă în următoarele regiuni de dezvoltare: Muntenia de Sud (-173 autorizații), Nord-Est (-97), București – Ilfov (-94) , Sud-Est (-46), Sud-Vest Oltenia (-44), Nord-Vest (-18) și Vest (-16). Centrele Regionale de Dezvoltare au înregistrat o creștere (+85 de licențe).
Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri nerezidențiale în mai 2022 a scăzut (-12,6%), iar suprafața utilă totală a crescut (+20%) față de aceeași perioadă a anului trecut.
În imaginea de ansamblu teritorială, creșterea suprafeței disponibile pentru autorizații de construire eliberate pentru clădiri nerezidențiale (+41.656 mp) se reflectă în următoarele zone de dezvoltare: București-Ilfov (+53.997 mp), Sudul Muntenia (+14.344 mp) ) , sud-est (+2.647) și vest (+2.447). Următoarele zone de dezvoltare au înregistrat scăderi: Centru (-19.433 mp), Nord-Est (-9.083), Sud-Vest Oltenia (-1.843) și Nord-Vest (-1.420).

Cine e câștigătorul. Cum arată propunerile Foster+Partners, MVRDV, UNStudio și Zaha Hadid Architects pentru locuințele Iulius de la Iași

Complexul proiectat de UNStudio a fost desemnat ca soluție câștigătoare pentru viitoarea dezvoltare a zonei centrale a Iașilor de către juriul de experți în cadrul Concursului Internațional de la Iași organizat de IULIUS. Proiectul propus de UNStudio a fost descris de juriu drept „cel mai complet și echilibrat răspuns la toate criteriile competiției”, abordând toate provocările pe care le ridică caracterul site-ului cu mare creativitate și inovație, un patrimoniu cultural de istorie dominant și valoros.
Iulius își dorește să dezvolte o orchestră reprezentativă la Iași, în zona Sf. Andrei – Piața Palatului Culturii. Firmele de arhitectură Foster + Partners, MVRDV, UNStudio și Zaha Hadid Architects, nume care rezonează în lumea arhitecturii, au acceptat această provocare.
Julius a organizat și o expoziție deschisă publicului, care se desfășoară de astăzi până pe 14 iulie în holul central al Palatului Iași. .
Iată propunerile celor patru mari pentru viitoarele ansambluri de locuințe
„Aceste clădiri rezidențiale extraordinare sunt strâns legate de alte clădiri, combinând elemente unice pentru stilul de viață urban și mediul natural al parcului. Toate apartamentele sunt dotate cu facilități de ultimă generație și se bucură de vederi de neegalat asupra Palatului Culturii și spațiul verde nou construit.”

„Am proiectat o clădire cu spații publice deschise către împrejurimi pentru a oferi vederi excepționale și a respecta liniile de vizibilitate existente. Acoperișurile înclinate se referă la clădirile din jur, adăugând șapte noi vârfuri sau dealuri, pe orizontul orașului. În curte, am creat un oaza naturala cu ghivece si ghivece de flori. În combinație cu picturile murale mari de pe fațada, evocând farmecul naturii la Iași, curtea va fi un loc de adunare si socializare, unde toata lumea se poate liniști si relaxa aici.”

“Viziunea noastră este să creăm un spațiu care conectează comunitățile și elimină barierele sociale. Palas Residential va fi o dezvoltare rezidențială unică, care se deschide spre împrejurimile sale și permite oamenilor să se deplaseze fluid din comunitatea Sf. Andrei în Piața Palatului. Va fi un loc care integrează țesutul social, sporește sentimentul de comunitate și se conectează la împrejurimile sale prin noile spații publice și zone amenajate pe care le va oferi.”

„Soluțiile noastre urmăresc atingerea a patru obiective specifice: crearea unui nou pol urban între patrimoniu și inovație, îmbunătățirea conectivității pietonilor prin domeniul public, proiectarea unui mediu verde și durabil și asigurarea unei dezvoltări de succes de cea mai înaltă calitate.”

Portofoliul lui Iulius este format din două proiecte mixte (Palas Iași și Iulius Town Timișoara), rețeaua națională de centre comerciale Iulius (Iași, Cluj-Napoca, Suceava) și 13 clădiri de birouri Grad A (7 Iași și Cluj-Napoca).

Primul dezvoltator imobiliar care anunță că pleacă din România din cauza problemelor urbanistice din București

Ridicarea blocadei cauzate de PUZ-ul de coordonare a industriei din București și recenta decizie a instanței de judecată București de a anula master planul orașului 2000 i-au făcut pe investitori să nu mai vrea să investească în noi. Vineri, împreună cu acționarii spanioli, dezvoltatorul Gran Via a decis să vândă un teren în București și a concediat nouă angajați. După finalizarea proiectului la Constanța în 2024, dezvoltatorul va părăsi România.
„Vrem să cumpărăm teren. Concluzia a ceea ce s-a întâmplat astăzi la București este următoarea: vindem teren pentru aviație, avem și cumpărători, nu investim în nimic în România. În afară de a continua să investim în Constanța, pentru că avem am cumparat teren si am vrut sa-l terminam in Romania iar investitorii mei au decis sa nu investeasca in nimic.Daca la inceput ziceau Antoanella terminam terenul pe care il avem, te uiti la celalalt teren, iti dam bani, tu construiesti , vorbim, dar nu vrem să fim la scară foarte mare, pentru că am construit până acum, avem trei-patru hectare, mai mici, dar construim. Vă spun, astăzi, suntem cei vizavi.A mea Acționarii au cumpărat ceva în Spania și m-au rugat să merg acolo cu ei să mă dezvolt.
Motivația este legată de starea urbană a orașului. Vând teren din aviație pentru că de trei ani nu am putut să aprob PUD. Ei bine, de ce să continui să investesc bani acolo când pot să cumpăr teren în Spania și să încep să construiesc în Spania mâine? Vineri, am concediat 9 din 27 de persoane. Asta înseamnă 30% dintre angajați. Am concediat pe cineva care a fost la această companie din 2006. Aceste lucruri vor fi realizate. Dacă nu am ce face, oamenii nu au ce face şi nu am bani să-mi plătesc salariul”, a declarat Antoanela Comşa, preşedinte Gran Via Real Estate la Profit NEWS TV.
Pe lângă cei 5.600 de metri pătrați de teren din Aviașiei pe care îi va vinde, dezvoltatorul mai deține un teren în strada Fabrica de Gheață 2. Au fost probleme şi acolo, iar Comşa a spus că va da în judecată primăria.
„Amorțim proiectul fabricii de gheață pentru că avem proiecte în Constanța, nu o terminăm atât de repede, vom da în judecată Primăria Sectorului 2 pentru că nu ne-a acordat autorizație de construire pentru 70 de apartamente. Nicușor Dan a explicat că o autorizație de construire ar trebui. nu se obţine dacă PUZ-ul este suspendat sau altfel prevăzut de lege, avem adresa de la Direcţia Dezvoltare ISC de stat, dacă procedura este suspendată”, a anunţat Antoanela Comşa pentru Economica.net.
Comşa a spus că alţi dezvoltatori ar putea urma acest exemplu şi că alţi dezvoltatori vor evita să investească în Bucureşti şi se vor îndrepta către alte zone.
„Nu cred că venirea lui Nicușor Dan la primăria Capitalei va însemna eliminarea dezvoltatorilor, ci doar a celor care nu respectă legea. Băieții deștepți și-au luat certificatele de urbanism înainte de anularea PUZ-ului, iar uneori. s-ar putea chiar posibil S-a obţinut autorizaţia de construire şi au aprobat PUZ-ul”, a spus Comşa.
Citește și Spaniolii de la Gran Via pregătesc un nou proiect rezidențial în București, pe malul lacului Plumbuita
Gran Via va continua să investească în complexul Gran Via Marina din Constanța, care are în jur de 1.000 de locuințe, prima fază de aproape 200 de locuințe livrate anul trecut. Recent, dezvoltatorul a anunțat o investiție de 26 de milioane de euro în faza a doua, care va avea 190 de apartamente.
Gran Via este în România de 15 ani, când a cumpărat teren pentru mai multe foste fabrici din București și o bucată de teren în Constanța. În Bucureşti, compania a finalizat peste 2.000 de proiecte de apartamente, precum Parcul Gran Via Marina, Timişoara 58 (ambele în sectorul 6 al capitalei) şi Apartamentele Aviației (în sectorul 1). In Constanta, dezvoltatorii construiesc complexul Gran Via Marina, aproape de centrul comercial, la 10 minute de Stațiunea Mamaia.

Reacția investitorilor imobiliari după anularea PUG București în primă instanță: Oamenii vor suporta creșterea prețurilor la locuințe și chirii

„Odată cu producerea acestui blocaj, investitorii se vor muta în orașele învecinate din județul Ilforf, unde Bucureștiul concurează deja cu sectorul locuințelor pentru persoanele cu venituri mici și medii. Acest lucru va crește și mai mult traficul către și dinspre capitală – spre muncă și copiii la școală din București, va crește nevoia de investiții în infrastructura de transport în același timp cu creșterea nivelului de poluare în oraș.Toate acestea în timp ce investițiile publice și proiectele de infrastructură nu reușesc să meargă mai departe, la rândul lor fiind victima aceluiași PUG anulat”, Antoanela Comșa. , Președintele Consiliului de Administrație al României, a subliniat Asociația Investitorilor Imobiliari (AREI).
Comsa a mai spus că primii afectați au fost cei care doresc să cumpere, precum și chiriașii de birouri și clienții din sectorul retail.
„În contextul blocării totale a investițiilor imobiliare din București, capitala s-a confruntat cu un deficit sever de locuințe, echilibrat cu cererea continuă, iar ritmul construcției a încetinit pe fondul provocărilor economice actuale. În mediul urban actual, există acum lipsa sectorului PUZ și decizia de eliminare a PUG-ului vor limita și mai mult oferta de noi spații de locuit. Drept urmare, oamenii vor suporta creșterea prețurilor la locuințe și a chiriilor în vremuri economice extrem de dificile, iar calitatea vieții va avea de suferit pe măsură ce piața. este încă plină de case, clădiri mai vechi și Amprenta de carbon este uriașă”, adaugă Comșa.
În plus, direcțiile Primăriei nu vor mai primi 0,5% din valoarea investiției pentru autorizațiile de construire.
Se pierde și impozitul de 0,6% perceput de Biroul Național de Supraveghere a Construcțiilor pentru fiecare investiție legată de dezvoltarea imobiliară.
AREI consideră că, în contextul unei crize globale majore, anularea de către instanță a PUZ-ului coordonat sectorial și a Master Planului Capitalei poate avea un impact ireversibil asupra industriei imobiliare și asupra dezvoltării economice și sociale a orașului. Asociația și-a exprimat speranța că autoritățile locale vor lua măsuri urgente pentru deblocarea orașului București pentru ca nimeni care locuiește sau lucrează în București să nu plătească pentru lipsa unei strategii urbanistice.
În februarie anul trecut, s-au votat 29 „da” și 23 „nu”, potrivit unei ședințe de vineri a consiliului general al capitalei.
În toamna anului trecut, PUZ-urile din sectoarele 3 și 6 au fost în cele din urmă anulate, iar anul acesta instanța a anulat și PUZ-urile din sectoarele 2, 4 și 5.
Înainte de a realiza noul plan urbanistic regional, primarul Nicuşor Dan a susţinut că cine vrea să construiască în Bucureşti trebuie să respecte PUG-ul din 2000.
Săptămâna trecută, însă, un tribunal din București a anulat decizia Consiliului General al Municipiului București, care a aprobat planul urbanistic general al capitalei. Această decizie nu este definitivă. Nicuşor Dan a declarat pentru Hotnews.ro că nu există consecinţe legale pentru anularea PUG-ului în primă instanţă.